Eu rad la liniste, la inmormanatri, la oameni si copii.Rad fara motiv.Rad cand ma trezesc, rad cand ma spal pe dinti, si uneori rad cand ma uit in oglinda.Rad cand se uita oamenii la mine si cand bate vantul sau cand ninge.Rad la pagini albe, la camp deschis, la cer, la furnici, la noroi, la ploaie, la balti si la broaste.Rad de nume, prunume, numerale, unele verbe, si subastantive.Rad de modul cum cade accentul pe unele cuvinte si de unele zgomote.Rad cand privesc.Rad cand trebuie si cand nu trebuie.Rad cand imi vine sa plang, rand cand trebuie sa tac, sa mint sau sa vorbesc.Rad aproape mereu.Rad la tot si la toate.Rad.
sâmbătă, 3 octombrie 2009
''Modern kids future freaks Following media beats Everything is on the screen Can’t find a space The computer erased your heart
We are modern kids Living through a screen''
Asa imi incep eu pledoaria pentru copilariasecolului 21. Imi amintesc ca acum mai bine de o luna am primit o vizita neasteptata.Intoarsa acasa din oras, observ cu o oarecare surprindere prezenta uni musafir ce asteptase cu sufletul la gura intoarcerea mea acasa.O fetita de vreo 4-5 anisori vine in intimpinarea mea si imi zambeste:'Ciau Ioana, bine ai venit.'Uimita fiind inca de prezenta acelei mici creaturi aflate pe teritoriul meu incerc sa-i schitez un zambet si sa incerc sa intreprind o conversatie cat mai joviala cu ea .Insa bineinteles ea nu baga in seama si ma ia frumusel da manuta si imi spune:'Ce bine ca ai venit acum ne putem juca in sfrasit.'..Sa ma joc imi spun..nu am mai facut asta de mult timp.M-a conduce ca pe-un musafir in camera mea si-mi zice:'Eu sunt Maia.De-a ce vrei sa ne jucam?Eu stiu o multime de jocuri.Ne jucam de-a ce vrei tu, haide joaca-te cu mine.'Ma uit la ea si parca nu inteleg ca vrea sa-mi spuna, desi cuvintele ei atat de uzitate intr-o vreme acum mi-erau complet straine.O priveam uimita fara sa-i raspund, nu stiam ce sa-i spun..Cum puteam eu sa-i zic in fata ca eu am uitat sa ma joc, ca nu mai stiu cum? Jocurile copilariei le pastrasem doar in amintire.Teoretic stiam ce vroia de la mine, practic nu mai stiam nimic.Iar ea statea si ma privea si sorbea din ochi fiecare miscare a genelor.Atunci ii zic:"Ne jucam ce vrei tu". Nu realizasem niciodata pana in acel moment ca am uitat sa ma joc, ca nu mai eram un copil. Fara sa realizez, fara sa-mi iau rams bun copilul din mine disparuse .Crescusem.Fusesem izgonita o data pentru totdeauna din lumea copilariei.Lucrul de neconceput odiniora se intamplase: uitesem sa ma joc.Era ca si cum cineva imi pusesem un sechestru in minte, ca si cum cineva ma oprea, imi interzicea sa ma joc.Da am crescut.Poate asa va fi si cand voi imbatrani.Poate vor veni nepotii la mine si-mi vor zice:"Joaca-te cu mine",iar eu voi realiza ca voi fi imbatrnit doar cand ma voi ridica din fotoliu sio durere groaznica de oase ma va cuprinde.
Mi-e dor de multe lucruri..Mi-e dor de de gustul de pamant si de praf care il obisnuiam sa-l simt cand ma jucam la tara, mi-e dor pietrele care le strangeam si pe care le crantaneam cu dintii ca sa ma asigur ca sunt reale, mi-e dor de sunetul produs de ruperea de crengi, de frunze, de cositul de iarba, de adunatul de buruian.Mi-e dor de gustul bomboanelor pitic cu lapte si a caramelelor yoyo de mere.Mi-e dor de baltile in care ma jucam, si mi-e dor de umbrelele cu care zburam.Mi-e dor de ciment, de raceala lui de praf si umezeala.Mi-e dor de blana maro si aspra de caine.Mi-e dor de 'la nuc' ,'la bara' 'la robot' 'la mine', 'la tine' de copii si de vise. Mi-e dor de visin si de mar, mirosul de lamai si portocal in casa.Mi-e dor de bureti si de padure, de drumetii, de accent ardelenesc.Mi-e dor de stele, si de cer, si ploaie si zapada.Mi-e dor de petele de trandfair, prajituri facute din lut si de bijuterii facut din ambalaje de guma de mestecat; desene animate, nancy, tom, si silvester.Mi-e dor de scranciob, de ameteala, de nisip si de julituri.Mi-e dor de porti metalice deschise si inchise,de radaste si de panataloni murdariti de rugina.Mi-e dor de ghiocei, de polei si de ceata.Mi-e dor de blugi evazati, de botine cu talpa groasa, de oja turcuaz..Mi-e dor de ei, de ele...de voi si de mine
Si de ce te palngi, cand lumea e la picioarele tale, cand soarele rasare si apune odata cu tine, cand stelele cad doar ca sa-ti implineasca tie dorintele.Si ce-ti pasa tie de ei , caci lumea se invarte in jurul pasilor tai, iar fiecare miscare a ta depind ei, restul...Caci tu te confunzi cu universul, iar universul este totul.Tu poti sa zbori, poti sa visezi, poti sa vezi in intuneric, poti sa crezi in tine, poti sa iubesti, poti sa fii liber, caci ingerii te au in paza, iar arma lor este iubirea ta…Asa ca inceteaza sa te mai plangi, si invata mai bine sa iubesti, caci dragostea e cheia spre infinit.
Buna, numele meu este ioana si da de 3 saptamani nu am mai fost in mall si nu am mai facut nici cumparaturi..De fapt urasc cumparaturile ca sa fiu sincera..urasc cam multe chestii si-mi plac putine lucruri..daca ma intrebi cum sunt(desi nu o stiu daca iti trece prin gand asa ceva) iti voi spune sincer ca sunt o persoana simpla..a si sa nu uit sincera!nu stiu ce caut cu exactitate pe acest site, insa imi place idea de a coexista intr-o lume virtuala, pentru ca nu-mi place izolarea..intotdeauna e mai bine cu cineva decat singur.cred in dualitate, dar in acelasi timp ador sa-mi manifest singuratetea.
